Somatizarea, sau legătura corp-emoții

După cum ști deja, există o legătură puternică între corp și emoții. Aș putea spune chiar că există o simbioză între cele două, pentru că doar așa funcționează cu adevărat un om… cu un corp și cu multe emoții.

Zilnic ne lovim, îmbrățișăm sau evităm diverse emoții. Fie că ele sunt plăcute sau mai puțin plăcute, ele există și mai mult de atât… ele rămân înmagazinate în corpul nostru, ca niște amintiri care apoi se activează la fiecare trigger intern sau extern.

Știi fiorii aia care te trec când auzi o melodie pe care o ascultai în serile de vară, de mână cu persoana iubită? Dar durerile de stomac pe care le simți atunci când îți amintești de un moment stresant din viața ta? Sau durerile de spate pe care le-ai simțit atunci când ai avut un proiect super important, la care ai lucrat în condiții de mare stres?

Acelea sunt emoțiile pe care corpul tău le-a “stocat”, le-a memorat ca fiind niște reacții la anumite evenimente și nu a reușit să “scape de ele” imediat ce evenimentul a trecut. Emoțiile negative mai ales, au un efect de lungă durată asupra corpului și sunt mai greu de “curățat” din sistemul nervos.

Ce se întâmplă de fapt?

Practic, traumele sau emoțiile neplăcute nu sunt reținute fizic în mușchi sau organe, ci în sistemul nervos, care transmite informația mușchilor. Atunci când are loc un eveniment mai puțin plăcut, cu multe emoții copleșitoare, sistemul nervos este primul care reacționează și trimite semnale musculaturii și organelor. Din dorința de a te proteja, creierul păstrează amintirea acelei emoții neplăcute și activează corpul de fiecare dată când este “supus” la un trigger similar.
Aceste semnale pot fi: dureri de cap, dureri de stomac, dureri de spate, senzație de vomă, tremur, dureri articulare sau chiar apariția anumitor afecțiuni.

Amintește-ți de un moment din viața ta când ai simțit frică. Cum te-ai simțit? Ai avut palpitații? Ai simțit cum ți se încordează musculatura? Ai început să respiri mai greu? Ai luat-o la fugă? Sau ai “înghețat” și ai rămas pe loc? Acum că ai “reperat” reacția corpului tău la frică, fii atent data viitoare când simți frică, dacă automat corpul tău va reacționa la fel. Atunci vei simți pe pielea ta, tot ce ți-am povestit în rândurile de mai sus.

În practica mea profesională, văd zilnic persoane cu dureri acute sau cronice. Unele dintre ele care chiar au fost nevoite să facă schimbări drastice în viața lor de zi cu zi, pentru a putea ameliora durerile musculare sau pentru a evita agravarea acestora. Fiecare persoană în parte cu care am vorbit și care s-a “împrietenit” pentru o perioadă cu durerea, a fost copleșită de diverse emoții. Fie că a fost vorba despre teama că nu va trece niciodată, fie de neputință, de frustrare sau de furie că nu mai pot face activitățile lor preferate, la absolut toți a existat o emoție conectată cu durerea.

În toate aceste cazuri, sistemul lor nervos a conectat durerea fizică de o anumită emoție. În unele cazuri, odată cu dispariția durerii, a dispărut și emoția, în alte cazuri, emoția a fost atât de puternică, încât nu a putut fi “dată afară” odată cu durerea.

Imaginează-ți că ai un proiect dificil la serviciu, cu un deadline care pare imposibil de atins. Care este prima reacție a corpului? Umerii ridicați! Urmărește-te și te asigur că ai umerii ridicați spre urechi și musculatura gâtului și a umerilor tensionată. Nicio problemă până aici… absolut normală reacția corpului. Problema intervine atunci când, după zeci de ore de lucru în tenisune, uiți efectiv să mai relaxezi umerii. Uiți să dai la o parte greutatea de pe umeri și continui să o cari după tine ore, zile, luni sau chiar ani de zile.

Și chiar dacă acea greutate ar cântări 1 gram, dacă ea este constant acolo, îți garantez că în scurt timp, va deveni tare incomodă și te va “apăsa” pe întregul corp.

Aceste emoții care rămân “captive” în corp, la un moment dat, din te miri ce motiv, “vor evada” când ți-e lumea mai dragă. Știi criza aia de plâns sau chiar de râs care parcă a pornit de nicăieri? Ea nu e chiar de nicăieri. E din acea emoție care nu a putut să iasă la timp. E din acea durere de genunchi care te-a chinuit zile la rând dar ai tăcut și ai continuat să lucrezi, să ai grijă de copil, să gătești și să ieși la plimbare, deși tot ce îți doreai era să dormi sau petreci timp cu tine?

De multe ori, prin atingere și prin aplicarea de presiune în anumite puncte trigger, se pot elibera emoțiile care au rămas “captive” în sistemul nervos. Terapiile manuale mixte pe care le practic, m-au făcut să fiu martoră a multor lacrimi și a multor reprize de râs aproape de necontrolat, aproape de un râs cu lacrimi. Lacrimi a pacienților care au adunat tensiune musculară și nu au știut cum să se elibereze de ea și a căror reacție este perfect normală.

Poate câteodată simți nevoia să plângi, să țipi într-o pernă, să înoți, să te plimbi sau să alergi, să dansezi, să lovești un sac de box, să faci niște grădinărit, să desenezi, să faci yoga, să-ți pictezi sentimentele sau pur și simplu să respiri adânc. Este perfect normal și te încurajez cu toată încrederea să faci orice simți nevoia. Iar dacă îți este greu să faci asta pentru tine, amintește-ți de acel gram de greutate pe care o ții în spate, care în timp se va transforma în kilograme de greutate, pe care le cari zilnic pe umeri… și la ce bun?

Toți mușchii și organele sunt influențate de activitatea sistemului nervos, dar totuși…

Sunt 3 despre care vreau neapărat să îți povestesc în următoarele articole!

Dacă ai și tu idei, curiozități sau nelămuriri despre care ai vrea să scriu în următoarele articole, te invit să îmi scrii AICI.

Photos from www.canva.com – varianta Canva Pro